Eficiența acestei metode de învățare a fost dovedită de-a lungul timpului și este una dintre cele mai utilizate metode de memorare și exersare în școlile din occident!
În 1973, un jurnalist german pe nume Sebstian Leitner a dezvoltat un sistem în 5 pași, prin care și-a propus să facă învățarea mai eficientă. El era de părere că nu există elevi proști, ci doar metode proaste de învățare. Prin metoda lui în cinci pași el și-a dorit să arate CUM PUTEM ÎNVĂȚA SĂ ÎNVĂȚĂM.
Pentru Leitner a fost important să găsească o soluție pentru ca informația să fie memorată pe termen lung și să nu ajungă doar în memoria de scurtă durată (cum des se întâmplă la copiii noștri, atunci când învață pentru un test cu doar o zi înainte). Această metodă nu numai că este eficientă, dar este și plăcută pentru copii, deoarece pentru ei poate părea un joc.
Cum funcționează metoda de memorare în cinci pași? Informația pe care dorim să o învețe copilul este împărțită în ”porții” mici și notată pe mai multe cartonașe - câte o întrebare legată de acea informație pe câte un cartonaș (de exemplu ”Care sunt întrebările la care răspunde subiectul?”, sau ”Cât e 5 x 7?”). Pe spatele fiecărui cartonaș este trecut răspunsul la această întrebare. Astfel ei învață în același timp CUM SĂ ÎȘI SISTEMATIZEZE ȘI SĂ SINTETIZEZE INFORMAȚIA, o altă competență împortanță în viață. Pentru copiii din clasele primare sau de la început de drum cu această metodă, se recomandă, ca aceste întrebări să fie formulate cu ajutorul părinților sau chiar scrise de către părinți (la cei care încă nu stăpânesc așa de bine scrisul).
Toate cartonașele de la materia la care învață copilul sunt așezate apoi în prima cutiuță sau în primul compartiment al unei cutii împărțite în cinci părți. Pentru o lecție se recomandă crearea a maxim 20-30 de astfel de cartonașe, altfel devine prea obositor și copiii își pot pierde entuziasmul.
În prima zi toate cartonașele se află în prima cutie sau în primul compartiment. Pe măsură ce copilul citește întrebările și le răspunde corect (se verifică întorcând cartonașul și citind răspunsul), aceste cartonașe trec în cutia sau compartimentul al doilea. Întrebările răspunse greșit rămân în primul compartiment.
În a doua zi informația se află în memoria de scurtă durată. De aceea copilul trebuie să o repete astfel: cartonașele aflate în cutia sau compartimentul 2 sunt reluate iar dacă răspunsul este corect, copilul poate așeza cartonașul în cutia sau compartimentul cu numărul 3. Cartonașele rămase din ziua anterioară în cutia/compartimentul 1 sunt și ele reluate iar dacă sunt răspunse corect, pot trece în cutia/compartimentul cu numărul 2. Toate cartonașele răspunse greșit se întorc în cutia/compartimentul cu numărul 1.
După această cutie/compartiment se dublează perioadele în care intervine repetiția. Astfel:
În a patra zi exersarea se repetă: cartonașele răspunse corect din cutia/compartimentul cu numărul 3 ajung în cutia/compartimentul 4, cele din 2 ajung în 3, cele din 1 ajung în 2. Cartonașele răspunse greșit se întorc toate în cutia/compartimentul cu numărul 1.
În a opta zi exersarea se repetă: cartonașele răspunse corect din cutia/compartimentul cu numărul 4 ajung în cutia/compartimentul 5, cele din 3 ajung în 2, cele din 2 ajung în 3, cele din 1 ajung în 2. Cartonașele răspunse greșit se întorc toate în cutia/compartimentul cu numărul 1.
Acest proces se repetă până când toate cartonașele ajung în cutia/compartimentul cu numărul 5. La final are loc o ultimă dată repetarea tutror cartonașelor, pentru a se asigura că informația se află acum în memoria de lungă durată.
Această metodă utilizează două dintre strategiile de învățare importante: REPETIȚIA și SPAȚIEREA. Cu cât repetăm mai des, cu atât informația se așează mai bine, iar în momentul în care repetăm pe perioade tot mai lungi și cu pauze între repetiții, informația se așează în memoria de lungă durată.
Care ar fi materiile la care poate fi utilizată această metodă? Eu aș spune TOATE. Câteva exemple ar fi:
- limba română: învățarea regulilor gramaticale/definițiilor/momentelor acțiunii/tipurilor de text ...
- limbi străine: învățarea cuvintelor noi/regulilor gramaticale ...
- matematică: exersarea și învățarea operațiunilor simple/formulelor matematice ...
- istorie: învățarea datelor și evenimentelor istorice ...
- orice alte materii: definiții/fapte adevărate sau false/reguli ...
Astfel, pentru exersarea calculelor matematice puteți folosi cartonașele A8 cu pătrățele. Iar pentru repetarea informațiilor de la lecția de biologie, geografie sau istorie, puteți utiliza fișele A7 sau cele A6, pe care le găsiți în culorile alb și galben. Cartonașele A6, fiind mai mari se pretează și pentru desenarea de mici hărți mentale, ele fiind neliniate.
Pentru depozitarea cartonașelor există de asemenea diverse variante, pe care le găsiți aici.
Mult succes în învățare cu metoda în 5 pași!